Franța sub asediu: Mobilizare masivă de forțe și restricții drastice în fața unui nou val de proteste

Câți oameni ies în stradă?

Franța a intrat sâmbătă într-o fază critică, marcată de o tensiune palpabilă și ciocniri violente pe străzile marilor orașe.

Guvernul se află sub un tir de critici după ce Prefectura Poliției din Paris a decis, în ultimul moment, să modifice traseul principalului marș de protest.

Programată inițial între Bastille și Nation, coloana de manifestanți a fost deviată spre bulevardele exterioare din sud-estul capitalei, într-o încercare disperată a autorităților de a limita violențele.

Organizatorii au avertizat imediat: noul traseu este mult mai greu de securizat, însă au jurat să nu dea înapoi de la planurile inițiale.

Această dispută vine după un weekend negru, în care jafurile au lăsat forțele de ordine fără replică. Pe 17 octombrie, peste 3.000 de magazine au fost vandalizate în toată țara, în ciuda mobilizării a 60.000 de polițiști și jandarmi.

Pentru sâmbăta aceasta, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a plusat: 70.000 de agenți sunt în alertă, sprijiniți de unități tactice, vehicule blindate și tunuri cu apă.

Deși impresionantă, desfășurarea de forțe nu este o premieră absolută. Dispozitivul este comparabil cu cel de pe 14 iulie, când Ziua Națională s-a suprapus cu semifinala Cupei Mondiale împotriva Spaniei.

Totuși, recordurile rămân în picioare: 80.000 de ofițeri în timpul mișcării „Bloquons tout” din septembrie 2025 și vârful de 89.000 atins în timpul protestelor „Vestelor Galbene” din decembrie 2018.

Va rezista Lyonul asaltului?

Estimările serviciilor de informații, obținute de jurnaliștii de la Le Monde, indică prezența a 60.000 până la 120.000 de persoane pe străzile Parisului. Printre aceștia, poliția a identificat un nucleu dur de 300 până la 600 de activiști radicali, gata de confruntare. Ministerul de Interne a ordonat controale stricte în gări și noduri de transport pentru a intercepta orice fel de arme, iar autoritățile nu exclud suspendarea transportului public în zonele considerate de risc maxim.

În paralel cu bastoanele și blindatele, Guvernul încearcă și calea dialogului. Premierul Sébastien Lecornu a vizitat orașul Limoges, unde primăria istorică a fost distrusă duminica trecută, promițând fonduri pentru reconstrucție și noi propuneri educaționale.

Nici președintele Emmanuel Macron nu a rămas pasiv, întâlnindu-se vineri cu reprezentanții elevilor de liceu pentru a le promite o reformă majoră a sistemului Parcoursup.

Totuși, studenții rămân neclintiți: cer un plan de modernizare de 10 miliarde de euro și spun că nu se vor opri până când reformele nu devin realitate.

Lyon, al treilea oraș ca mărime din Franța, tremură și el în fața spectrului distrugerii. Duminica trecută, cartierul comercial Presqu’île a fost devastat, aproximativ 200 de afaceri fiind ținta hoților. Acum, Camera de Comerț locală a angajat 40 de agenți de pază privați pentru a patrula zonele vulnerabile. Deși prefectura a interzis orice demonstrație în centrul orașului, grupurile de studenți plănuiesc să ignore ordinul. Între timp, instanțele administrative au respins contestațiile depuse de sindicatele Solidaires și Liga Drepturilor Omului împotriva acestor restricții.

Restricțiile s-au extins ca o pată de ulei în toată țara.

În Bordeaux, sindicatele se luptă în instanță pentru dreptul de a protesta în centru, în timp ce la Marsilia marșurile au fost deviate departe de arterele comerciale.

Orașe precum Toulouse, Limoges sau Saint-Étienne au impus deja interdicții de circulație.

Nici Orléans nu este liniștit; acolo sunt așteptați până la 30.000 de protestatari care se opun congresului partidului de extremă dreaptă Adunarea Națională. 3.000 de polițiști au fost trimiși special pentru a ține contramanifestația departe de centrul istoric al orașului.